Date fizico-geografice

Înfățișarea actuală a teritoriului județului Argeș reprezinta consecința evoluției geografice. Relieful este rezultatul lupți permanente dintre deformările arhitectonice și acțiunea eroziuni.Aspectul actual al reliefului se explica prin succesiunea stărilor geografice anterioare.
Consecinta stratigrafică a colinelor argeșene cunoscute și ca „muscele" aparține terțialului depozitele din parte nordică fiind consolidate deoarece sunt și cele mai vechi, cele mai noi depozite aflându-se în sud.
Condițile structurale ale colinelor argeșene sunt favorabile dezvoltări formelor geomorfologice ușor de identificat.
Sistemul structural cu pantă continuă, descrescând de la nord spre sud, terenul alcătuit din depozit mobil ușor de modelat, orogeneza recentă fără efect la suprafață și mișcările verticale au contribuit la morfogeneza colinară. Eroziunea fluvială a modelat ușor terenul constituit din argile, nisipuri și pietrișuri neconsolidate. Geomorfologia se caracterizează prin suprafețe de aplanizare, forme structurale, insoțite de surpări și alunecări de teren,versanți reglați, pante îndulcite și o torențialitate activă in două faze principale.

Suprafețe structurale. Structura monoclimată a generat forme geografice specifice coaste, interfluvi structurale, versanți prevăzuți cu suprafețe structurale și alunecări de teren. Tectonica recentă a cauzat fragmantarea dealurilor. Culmile colinare au altitudini descrescând de la nord la sud, dependente de înclinările descendente ale stratelor din fundament și paralele cu vâile principale. Linile de relief ale interfluviului longitudinal ale dealurilor desemnează lini frânte, inegale, condinări contrare de grade variate. Întreruperile brusce de panta ale liniilor de relief formează râpi sau pante (cueste) ce marchează linia dintre două suprefețe structurale.

Alunecări de teren. Legat de prezența suprafețelor structurale se dezvoltă pe scara largă surpările și alunecările de teren. Frecvența alunecărilor de teren se datorează trenurilor mobile, alternanței de roci permeabile și impermeabile, suprafețeleor structurale și torențialități. Alunecările de teren rezultă din deplasarea maselor de roci permeabile și impermeabile, suprafețelor morfologice, sub puterea gravitației consecvența acestor alunecări se datorează utilizării suprafețelor structurale. Fenomenul are loc in prezența unui stat bazal argilos care înebibat cu apa de înfiltrație se ănmoaie și servește ca lubrifiant stratelor superioare perneabile. Suprafața de alunecare e concava și se afla instalată în corcondanța cu dispoziția stratelor. Locul de desprindere aflat în apropierea liniei de creasta are forma unei drepte sau a unui arc de cerc iar prin repetarea în trepte capăta infațișarea unui amfiteatru. Terenul alunecărilor se recunoaște prin înfățișarea învăluită și a crăpăturilor.

În Valea Bughea, la nord de șoseaua Curtea de Argeș-Câmpulung, s-au produs alunecări de teren puțin adânci ce au dezrădăcinat și culcat pomii livezilor și au produs dificultăți lucrărilor minime de suprafață.

Platforme de eroziune. Colinele argeșene prezintă o individualitate structurală reflectată în aspectul geomorfologic, ele nu au primit amprenta glaciară și prezintă nivelele de eroziune cele mai tinere, acumulări aluviale întinse și o succesiune de terase.

Arhitectura monoclină și tectonică recentă au imprimat interfluvii structurale, cueste și suprafețe de aplanizare de vârstă și cu aspecte diferite. Penepleria Argeș de vârstă postlevantină este conservată de interfluviile văilor  dintre Topolog și Râul Târgului, implicit zona comunei Godeni. Tectonica recentă și eroziunea fluvială a fragmentat relieful aplanizat prin fragmentarea dealurilor. Crestele au fost îmbucătățite iar suprafețele structurale s-au extins și au fost însoțite de deplasările produse de alunecările de teren. 

Torențialitatea a activat asupra vechii suprafețe de aplanizare prin incizii adânci în versanții reglați și pe colinele domoale. Acumulările puternice se depuneau la baza torenților, vâlcelele se colmatau și alunecările de teren sporeau din cauza nivelului de bază. Formele morfologice inactive au împiedicat între timp evoluția prin paralizarea curgerii apelor și împiedicarea modelajului torențial până la reănceperea unui nou ciclu de eroziune. 

 
Rețeaua hidrografică. În domeniul platformei post-levantină Argeș, fundamentat pe soclul cristalin, prevazut cu o cuovertură terțiară cristalină, rețeaua hidrografică prezintă un dispozitiv paralel. La alcatuirea acestor depozite participă văile Topolog. Argeș,Vâlsan,Râul Doamnei,Slănic, Bughea, Râul Târgului. Cursul râurilor este orientat Nord-Sud și reprezintă continuarea spre sud a râurilor ce colecteaza apele de pe versantul meridional al masivului Făgăraș. Văile își păstreaza caracterul transversal din bazinul superior și în platforma Argeș unde intersectează perpendicular direcția stratelor dispuse moniclin. Văile mai sus menționate sunt văi consecvente, cursul lor având sensul înclinarii stratelor.

Terase. Rețeaua hidrografică din zona muscelelor prezintă o maturitate morfologică. Profitul longitudinal al văilor a evoluat către profilul de echilibru. Cursul râurilor a atins maximum de complexitate, asigurându-și debitul permanent prin efectuarea pânzelor de apă freatică. În lungul văilor se observă terasele, fâși de suprafețe plane dezvoltate pe ambele maluri (bilaterale) sau conservate doar pe un singur versant (monolaterale) Terasele au rezultat în urma proceselor repetate succesiv, constituirea albiei majore prin eroziune, umplerea ei cu aluviuni și săparea unei noi albii, majore, insoțită de o primă treaptă a terasei.

ASPECTE DE RELIEF
Relieful comunei Godeni prezintă o accentuată fragmentare,trăsătura caracteristică reliefuli zonei intracolinate a celor Șapte Muscele în care se află.
De-a lungul culoarului depresionar ce e străbătut de râul Bughea , vâile sunt orientate perpendicular pe directia Nord-Sud. Altitudinea reliefului comunei Godeni este cuprins între 465 și 850 m. Cele mai mati altitudini se gpsesc în punctele: Dealul Ciocanul 887 m., Dealul Gilan 682 m., Dealul Cotești 678 m., Coasta Popii 671 m.,înălțimile scăzând treptt spre sud, cele mai joase altitudini afirmându-se pe valea râului Bughea de 540 m. La intrarea în comună și 460 m. La ieșirea din comună.
Pantetele dealurilor sunt de regulă domoale, cele mai mici gasindu-se pe valea râului Bughea și pe platourile dealurilor Rugeanca,Mesteceni și Crucii.
Versanți rîului Bughea prezintă înclinări diferite, cu versantul vestic mai înclinat decăt cel estic. Modelarea intensă și rapida a înălțimilor a fost posibilă datorita friabilitați rocilor sedimentare ce au conferit versanților actuali aspectul de dealuri domoale ușor vălurite. Fragmentarea accentuată a reliefului este datorată rocilor puțin rezistente la eroziune ce au format un relief domol câteva aliamente de creste se deosebesc în aspectul reliefului, dând forme mai semețe. Formele deosebite ale înălțimilor Ciocanu și Ciuha sunt întregite de pitorescul deosebit al cheilor din nordul satului Godeni.

Valea râului Bughea este flancată de două aliniamente de creste afectate puternic de procese de pantă. Pe partea dreaptă apar creste în Dealul Malului, Dealul Crucii, dealul Rugencii iar pe partea stângă acestea apar pe aliniamentul Olteanul, Coasta Popii. 

ELEMENTE CLIMATICE
Prin poziția sa geograficasă, comuna Godeni beneficiază de o climă temperat continentală.
Un rol determinant în formarea climei îl au altitudinea, formele de relif, dispunerea dealurilor și a lanțului muntos nordic și orientarea pantelor. Carpați Meridionali reprezintă pentru muscelele Argeșului, prin prezența și orientarea lor, un obstacol cu efect de baraj. Aerul devine astfel uscat și timpul senin datorită maselor de aer dinspre vest și nord vest care escaladează masivul Făgărș.
Temperatura medie a aerului este de -3 grade celsius și -4 grade celsius în luna ianuarie ajungând pana la valorile cele mai mari care se înregistrează în lunile iulie-august când ating 30-35 grade celsius.
În cea ce privește precipitațile anuale sunt 100-110 zile cu precipitații atmosferice.
Comuna Godeni prin poziția sa în cadru Muscelelor Argeșului are un climat de adăpost, frecvența și viteza vântului fiind reduse.

HIDORGRAFIA

Teritoriul comunei Godeni este străbătut de la nord la sud, prin partea centrală, de râul Bughea, afluent al Râului Târgului. La intrarea prin nordul satului Godeni, râul își despletește brațele în meandre fapt favorizat de slaba înclinare a reliefului și lățimea văii străbătute. Străbate apoi un sector îngust numit „ La Chei" pe o lungime de 300 m, săpându-și o albie îngustă, uneori lățimea dintre versanți fiind mai mică de 1 m. Râul are o lungime totală de 30 km. Din care pe teritoriul comunei curge pe o distanță de 15 km. Râul Bughea nu are o scurgere bogată dar are debit tot timpul anului, pâraele secând frecvent.
Rețeaua hidrografică alimentată de apele rezultate de pe urma topiri zăpezilor, din ploi și din ape subterane.
De pe versanți primești o serie de afluienți (pârae) astfel:
• pe partea dreaptă primște ca afluienți văile Preaboielului, Rea, Modorogului, Mătuși, Dorcii, Mustrii Pentelenului, Pârtășcanului, Morii, Grecului și Căciulat
• pe partea stângă primește ca afluienți văile satului, Dobrâii, Olteanului, Sucetului, Ulmătului, Vârtopului și Valea Mare.
Se găsesc de asemenea pe teritoriului satului Godeni lacuri naturale: „Lacul Floca" deasupra Glodului și „Lacul Gârlici" în Coasta Dealului.